Problema acolo era mult mai complicata, nu as vrea sa o dezvolt aici, ci mi-ar placea o dezbatere mai larga pe aceasta tema plecand de la tema: adevar faptic sau adevar judiciar. Poate cu o alta ocazie si intr-un alt.Aici insa as vrea sa aduc in atentie o alta problema legata tot de hotararea.Imi place sa cred ca din punct de vedere juridic hotararile reprezinta maximul de rationament juridic ce poate fi intalnit, ca sunt exemple de argumentare logica si de aplecare asupra cauzei deduse judecatii. Asa am fost invatati, ca hotararile sun adevaratele canoane bisericesti apostolice, ca reprezinta noua Biblie, asa cum spuneam intr-un alt.CEDO mi-a dat insa ocazia sa observ superficialitatea cu care trateaza problemele care ii exced. Sau altfel spus imposibilitatea acesteia de a iesi din propriile paradigme. Citesc o si vad zeci de trimiteri la propriile hotarari care efectiv ma naucesc. Iar aceste hotarari citate formeaza nu intotdeauna un puzzle coerent, cat mai degraba o panza de paianjen, intinsa pentru a prinde in filozofia Curtii dedusa judecatii.Nu este menirea mea sa critic per ansamblu hotararile CEDO, aici vreau numai sa ma opresc asupra unui aspect care mi-a atras atentia in Pastorul cel bun v.
Romania.Inainte de a trece mai departe simt nevoia unei mici precizari. Am un oarecare avantaj in Pastorul cel bun v.
Adobe Editor Free Download
Romania, fata de pozitia Curtii si anume sunt absolvent de seminar teologic si specializat in. Asadar ambele aspecte din aceasta speta imi sunt foarte familiare de aceea mi s-au parut atat de evidente si de flagrante greselile Curtii.Dar sa revenim. Ce mi-a atras atentia in Hotararea Curtii a fost paragraful 75 care are urmatorul cuprins:``In speta Curtea observa ca revendicarile sindicatului reclamant se plaseaza exclusiv pe terenul apararii drepturilor si intereselor economice, sociale si culturale a angajatilor salariati ai Bisericii. Recunoasterea sindicatului nu ar aduce atingere nici legitimitatii credintei religioase nici modalitatilor de a acesteia``.Pentru mine, cu dubla mea specializare, acest paragraf ma face sa am mii de asteptari ale continuarii rationamentului juridic, dar Curtea tace.
Afirmatia curtii apare ca o concluzie ferma, imuabila. Am putea sa stim si noi cititorii acestei hotarari pe ce anume s-a bazat Curtea cand a statuat ca nu are nici o implicatie asupra modalitatilor de a credintei religioase? De ce anume as crede cu privire la aceasta afirmatie si nu as accepta varianta Arhiepiscopiei, din declarat al Craiova? (ambele bazandu-se numai pe simple afirmatii)Dar sa ne intoarcem la analiza pe care mi-am propus-o.``Recunoasterea sindicatului nu ar aduce atingere nici legitimitatii credintei religioase nici modalitatilor de a acesteia`` spune.Aparent sunt tentat sa ii dau si sa trec peste paragraful urmator.
Liturgica generala cu notiuni de arta bisericeasca, arhitectura si pictura crestina, vol. Ene Braniste - editura BasilicaPentru crestinul ortodox, icoana este un mijloc de intalnire sau de comunicare intre cel ce se roaga, pe de o parte, si Dumnezeu sau sfintii, pe de alta parte. Icoana nu este doar o simpla imagine sacra, ea ne da sentimentul real al prezentei lui Dumnezeu si a sfintilor.Ca intreaga arta sacra, si aceea a icoanelor (pictura bisericeasca, in general) nu poate fi inteleasa in adevaratul ei continut si sens decat integrata in Biserica si in viata ei liturgica si sacramentala. Rupta de Biserica si de viata religioasa, arta iconografica nu poate fi inteleasa decat partial si incomplet, daca nu cu totul eronat, asa cum se si intampla cateodata, in operele unora dintre istoricii sau criticii laici de arta. Citeste mai mult.